Tabla de materii: ce informații puteți găsi în această prefață:

Despre această traducere
Sursa textului grec
Dicționar grec
1. Dicționar Strong
2. Numere Strong
Specificități ale interlinearului
Abrevieri - Lista Bibliilor consultate

Despre această traducere
Sursa traducerii noastre este Biblia în limba greacă: Noul Testament, și Septuaginta pentru Vechiul Testament.

Întregul textul grec al Bibliei, Vechiul și Noul Testament, al traducerii de față a fost stabilit de Charles Van der Pool (vezi siteul Apostolic Bible Polyglot).

Dumnezeu a binecuvântat poporul nostru, dăruindu-i de-a lungul secolelor, multe traduceri ale Bibliei în limba română.
Traducerea de față este profund îndatorată, și beneficiază din plin de tălmăcirile Bibliei făcute de toți înaintașii, și se străduiește să le cinstească -, așa cum spun aceste vechi și frumose cuvânte românești. De aceea, lucrarea noastră trebuie privită numai ca un mic complement al traducerilor deja existente.

Acest interlinear Grec - Român vine în sprijinul oricărui suflet dorind să se apropie de textul grec al Bibliei, pentru a-și adânci privirile și cercetarea credinței în Cuvântul Domnului.

Textul actual este și va fi încă, în lucru, până la traducerea completă a întregii Biblii. Citiți deci un text provizoriu, care este completat, adaptat, armonizat și corectat în mod continuu, pe măsură ce lucrarea înaintează.

Această traducere interlineară a fost făcută:

cuvânt cu cuvânt după textul grec al NT și Septuagintei
folosind excelentele dicționare de greacă veche de care dispune epoca modernă
folosind caracterizarea gramaticală a cuvintelor grecești din NT și Septuaginta
folosind Dicționarele Explicative al Limbii române
urmărind verset cu verset, în funcție de necesități, traducerile exsitente în limba română, engleză și franceză; pentru VT, au fost folosite traducerile existente ale Septuagintei în limba română, engleză și franceză, și uneori consultate traduceri în slavona veche și în ucrainiană; de asemenea, Textul Masoretic a fost consultat în diferite ocazii

Rugăminte către cititor
Traducerea din limbile origine ale Bibliei este o întreprindere dificilă, de aceea îl rugăm pe cititor să fie îngăduitor cu lucrarea noastră, și să știe lămurit că textul de față nu se vrea ca o traducere în sine, ci este doar o propunere și o încercare de traducere. Deoarece această traducere este în interlinear, cititorului îi va fi ușor să verifice, el însuși, fiecare din cuvintele pe care le-am folosit, și în felul acesta să evite, eventualele mele erori sau stângăcii.

De asemenea, toate greșelile sau inexactitățile pe care le veți întâlni îmi aparțin, invitându-l și rugându-l pe citior să mi le semnaleze (marian.ciuca@gmail.com).

Zero cunoștințe de limba greacă!
Citiți o biblie în limba română: pentru a citit și beneficia de acest interlinear, cititorul nu are nevoie de cunoștințe de greacă veche.

Ce este o Biblie Interlineară
În loc de explicații, să folosim Geneza 1:1, primul verset din Biblie:

εν

αρχή

εποίησεν

θεός

ουρανόν

και

την

γην

Dacă nu cunoștem limba greacă, nu putem în niciun fel să explorăm această scriere!

Totul se schimbă însă dacă, sub fiecare cuvânt grec, avem traducerea corespunzătoare în română:

εν	αρχή	εποίησεν	ο	θεός	ουρανόν	και	την	γην
La	început	a făcut		Dumnezeu	cerul	și		pământul.

Ce idee luminoasă!
Acum, primul rând, care e în greacă, este explicat de cel de-al doilea, care e în limba noastră.

În mod simplu, învățăm deja din Gen 1:1, prima noastră lecție de greacă veche:

că grecescul εν, pronunțat en, este românescul în
că grecescul αρχή este românescul început; αρχή se pronunță arche, fiind la orginea cuvintelor arhaic, arhetip, arhanghel
că grecescul θεός, pronunțat teos, este românescul Dumnezeu
că grecescul ουρανόν este românescul cerul; οὐρανός se pronunță uranos, și înseamnă și în română cer
că grecescul γην este românescul pământ; γῆ, care se pronunță ghe, este rădăcina lui γεωργός; mai departe, γεωργός se pronunță gheorgos, însemnând agricultor; înțelegem aici de unde vine și ce înseamnă, prenumele Gheorghe!

În Gen 1:1, rândul în greacă rămâne însă oarecum inaccesibil, fiindcă deși traducerea în română e disponibilă, totuși necunoscând greaca, ar trebui să facem apel la un dicționar de greacă, pentru a cerceta mai în amănunt cuvintele Scripturii.
Nu ar fi lucrul acesta necesar și util?

Interlinearul nostru vă pune însă la dispoziție și dicționarul grec, adăugând un al treilea rând:

1722	746	4160	3588	2316	3772	2532	3588	1093
εν	αρχή	εποίησεν	ο	θεός	ουρανόν	και	την	γην
La	început	a făcut		Dumnezeu	cerul	și		pământul.

Cum putem căuta în dicționar grecescul εν? Pentru a simplifica lucrurile, dicționarele biblice de greacă, folosesc pentru fiecare cuvânt un număr unic, așa încât, pentru εν, veți căuta 1722.
Deasupra fiecărui cuvânt grec, avem acum intrarea lui în dicționar!
Citiți aici mai mult despre dicționarele biblice.

Harta cuvintelor
De multe ori, în limba greacă, ordinea cuvintelor este diferită de cea din limba română.
Să considerăm un exemplu. În Faptele Apostolilor, în capitolul 4, apostolii Petru și Ioan, sunt somați de sinedriu să nu mai vorbească despre Numele lui Isus. Răspunsul imediat al apostolilor este: Căci noi nu putem să nu vorbim despre ce am văzut şi am auzit. (versetul 20).
Iată acest verset în înterinear:

ου	δυνάμεθα	γαρ	ημείς	α	είδομεν	και	ηκούσαμεν	μη	λαλείν
Nu	putem ca	căci	noi	ce	am văzut	și	am auzit	să nu	vorbim

Observăm că, citind în limba română, începutul versetului este de neînțeles: Nu putem căci noi ce am văzut...
Interlinearul vine în ajutorul nostru, folosind o hartă a cuvinelor: atunci când ordinea cuvintelor în română este diferită de cea în greacă, textul este cuprins între paranteze pătrate, fiecare cuvânt fiind precedat de un număr de ordine, care îndică deci ordinea în care trebuiesc citite cuvintele; priviți acum versetul nostru, clarificat de harta cuvintelor:

ου	δυνάμεθα	γαρ	ημείς	α	είδομεν	και	ηκούσαμεν	μη	λαλείν
[3 Nu	4 putem ca	1 căci	2 noi]	ce	am văzut	și	am auzit	să nu	vorbim

Explicație: "căci" e precedat de 1: el se citește primul; "noi" e precedat de 2: el se citește al doilea; și așa mai departe!

Aceasta este marea idee a unui interlinear:

a scrie linie cu linie, având un rând în greacă, unul rând în română, și un rând pentru dicționar
a avea, în mod unic pentru fiecare cuvânt grec
- traducerea lui în limba română
- intrarea lui în dicționar

Traducere literală
Această traducere nu este confortabilă, lipsită de dificultăți; de aceea, deseori, cititorul va avea nevoie să citească cu atenție, și de mai multe ori contextul pentru a "descifra" textul.

Traducerea de față este una literală:

textul grec este tradus în interlinear cuvânt cu cuvânt; aceast fapt reduce foarte mult posibilitățile traducătorului de a adăuga cuvinte în plus textului original, sau de a schimba ordinea cuvintelor
în mod voi, am evitat la maxim să adăugăm cuvinte în plus, cuvinte care nu apar în textul grec; de aceea, în unele locuri traducerea este laconică, sau chiar de neînțeles; atragem însă atenția cititorului că avem de a face cu Cuvântul lui Dumnezeu, care este sfânt și perfect; de aceea, traducătorul are datoria să respecte textul orginal al Scripturii, și să se abțină, pe cât se poate, să-l modifice adăugând cuvinte; în plus, de multe ori, textul Scriturii e de neînțeles doar la prima vedere, Duhul lui Dumnezeu fiind capabil să lumineze citiorul credincios.
în traducerea noastră, am încercat să păstrăm expresiile și construcțiile caracteristice limbii grecești, care nu pot fi traduse cuvânt cu cuvânt în limba română
sintaxa limbii române este în multe locuri "forțată", pentru a urma textul grec, și pentru a nu încărca traducerea cu harta cuvintelor

întrucăt textul grec nu folosește ghilimele, aceste nu sunt folosite nici în interlinearul nostru; ghilimelele sunt folosite pentru a delimita cuvintele unui vorbitor; cititorul este deci invitat să identifice singur, când anume un vorbitor și-a încheiat vorbirea, și unde anume încep cuvintele celui care îi răspunde; pentru a clarifica aceasta, să cităm aici Matei 12:46-50, folosind traducera Cornilescu, unde se folosesc ghilimele:

46 Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El.
47 Atunci cineva I-a zis: „Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine.”
48 Dar Isus a răspuns celui ce-i adusese ştirea aceasta: „Cine este mama Mea, şi cari sînt fraţii Mei?”
49 Apoi Şi-a întins mîna spre ucenicii Săi şi a zis: „Iată mama Mea şi fraţii Mei!
50 Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”

În traducerea noastră ghilimelele și semnul "două puncte" nu sunt folosite, și de aceea, Matei 12:46-50, este redat astfel:

46 Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El.
47 Atunci cineva I-a zis, Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine.
48 Dar Isus a răspuns celui ce-i adusese ştirea aceasta, Cine este mama Mea, şi cari sînt fraţii Mei?
49 Apoi Şi-a întins mîna spre ucenicii Săi şi a zis, Iată mama Mea şi fraţii Mei!
50 Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.

Greaca veche: avertisment și încurajare
Limba greacă în care a fost scris Noul Testament este numită grec koine, și a fost vorbită entre -330 și 330.

Avertisment Limba greacă în care a fost scris NT este o mare lecție de umilință pentru noi, cititorii timpurilor moderne.

Cu toate că epoca noastră beneficiază de o acumulare extraordinară de cunoștințe, totuși, când încercăm să ne apropiem de limba greacă veche, suntem consternați să descoperim cât de complexă este, și ce gândire elaborată și riguroasă avea oamenii acum 2000 de ani, pe vremea când Noul Testament a fost scris.

Încurajare Progresele tehnologice ale secolului 21, vin însă în sprijinul nostru, punându-ne la dispoziție instrumente puternice de explorare a textului Scripturilor în limbile lor originale.
Acest interlinear Grec - Român pe care îl citiți este un dar minunat pe care Dumnezeirea îl face cititorului modern.

Noul Testament.
Greaca este limba originală a Noul Testament. (1) Cuvintele personale ale Domnului Isus ne sunt date în greacă. (2) Descoperirea vieții Fiului lui Dumnezeu, în cele patru Evanghelii, ne este făcută în greacă. (3) Tot în greacă ne sunt consemnate faptele pe care, în Faptele Apostolilor, Duhului Sfânt le împlinește prin apostoli și ucenici, printre iudei și printre națiuni, evanghelizând și întărind adunările. (4) Revelația creștină a planului și a tainelor lui Dumnezeu, ne este făcută în Epistole , în limba greacă. (5) Domnul Isus dictează în limba greacă, apostolului Ioan, cele șapte Epistole pe care El le adresează Adunărilor, în Apocalipsa , (6) cât și întreaga revelație profetică, până la ultimul verset al Bibliei : Ἡ χάρις τοῦ κυρίου Ἰησοῦ μετὰ πάντων τῶν ἁγίων. Ἀμήν.- Harul Domnului Isus Hristos să fie cu toți sfinții. Amin. - Apo 22:21.

Luând aminte la divinitatea scrierilor Noului Testament, orice creștin ajunge la înțelegerea că are nevoie să se apropie de aceasta Carte Sfântă scrisă în limba greacă, pentru a cerceta originalul inspirației dumnezeiești.

O întrebare se pune însă: De ce oare a insuflat Dumnezeu Noul Testament în greacă? Nu era Vechiul Testament inspirat în limba ebraică? De ce oare a hotărât Dumnezeu această schimbare de limbă? Răspunsul ne este dat de Însuși Fiul lui Dumnezeu: Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe Singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viața veșnică - Ioan 3:16.

Pe vremea când Domnul Isus pronunța aceste cuvinte, Imperiul Roman devenise deja foarte mare, și controla teritorii imense, care se întindeau de la vestul Europei actuale (Anglia) până la estul extrem, dincolo de actuala Turcie; de asemenea, Imperiul Roman stăpânea toate regiunile din jurul Mării Mediterane: nu numai Spania, Franța, Italia, Grecia, Turcia, ci și Siria, Libanul, Palestina, și tot nordul Africii, până la Oceanul Atlantic: Egiptul, Libia, Tunisia, Algeria și Marocul (toate acestea fiind regiunile astfel numite în zilele noastre). În acest imperiu imens, limba de circulație era greaca, după cum “engleza” este limba de circulație din zilele noastre.

Limba greaca era vorbită în bazinul mediteranean de câteva sute de ani, așa încât, atunci când Imperiul Roman s-a întins, greaca a devenit limba "liant" a acestui extraordinar amalgam de popoare (vezi Fapte 2).

Da, Dumnezeu pregătise deja totul, pentru ca revelația Domnului Isus Hristos să poată fi purtată în lumea întreagă. De aceea, apostolii și ucenicii, au evanghelizat în greacă, și sub voința și călăuzirea lui Dumnezeu, au redactat Sfintele Scrieri ale Noului Testament în greacă.

Vechiul Testament.
Înălțați în acest fel de contemplarea revelației nou testamentare, să ne întoarcem acum spre Vechiul Testament.

VT în greacă.
Încredințate inițial poporului evreu, Scrierile Vechiului Testament au fost transferate de Autor creștinilor, începând din ziua Cinzecimii. În acea zi, pe când cei care crezuseră în Domnul Isus Hristos, erau strânși în același loc, Duhul Sfânt S-a coborât peste ei, dându-le imediat să vestească în multe din limbile vremii, mărețiile lui Dumnezeu: erau cuvintele Vechiului Testament citate și sublimate de recenta revelație a Fiului lui Dumnezeu în mijlocul lor. Cartea Faptele Apostolilor ne arată cum, pornind de la Ierusalim, vestea bună a Evangheliei și Cuvântul lui Dumnezeu au fost răspândite de ucenici printre națiuni: samariteni, greci, romani, și toți cei locuind în orașele și regiunile controlate de Imperiul Roman, consemnate în cartea Faptelor.

Așa cum am văzut în paragraful precedent, odată cu descoperirea Domnului Isus Hristos în mijlocul omenirii, Dumnezeu a operat o schimbare, abandonând limba ebraică și ridicând limba greacă la rangul de limbă depozitară a revelației divine. Dar nu numai atât, fiindcă Dumnezeu, în planurile și preștiința Lui, pregătise deja Vechiul Testament pentru națiuni. Ce vrea să spună lucrul acesta? Dumnezeu avusese grijă ca Vechiul Testament inspirat odinioară în ebraică, să fie tradus în totalitate în limba greacă! Da, Vechiul Testament a fost tradus în limba greacă în secolul al III-lea, înaintea erei creștine. Cu aproape 250 de ani înainte de nașterea Domnului Isus, Vechiul Testament a fost tradus în întregime, din ebraică în limba greacă. Această traducere străveche a fost numită Septuaginta. Septuaginta este deci Vechiului Testament în limba greacă, tradus în secolul III înaintea erei creștine.

În cele patru Evanghelii, în Faptele Apostolilor și în Epistole, toate citatele din Vechiul Testament, sunt făcute din Septuaginta. Acest fapt este foarte important, fiindcă dacă NT este divin inspirat cuvânt cu cuvânt, atunci înseamnă că pasajele provenind din Septuaginta, sunt "ridicate" și puse în rândul cuvintelor inspirate de Dumnezeu. Da, multe pasaje din Septuaginta, prin faptul că apar în NT, sunt certificate ca fiind adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu.

De aceea, începând din ziua Cinzecimii, umblând printre națiuni, evanghelizând și zidind adunările, apostolii și ucenicii, au folosit Septuaginta ca unică sursă a Sfintelor Scripturi. Noii creștini dintre națiuni, nu cunoșteau ebraica, însă cunoșteau greaca, și puteau citi în Vechiul Testament în limba greacă. Dumnezeu a completat apoi Scripturile, inspirând în greacă toate cele 27 de cărți ale Noului Testament. În felul acesta, a luat ființă Biblia creștină, constituită din cele 66 de cărți, toate în limba greacă, începând de la Geneza, până la Apocalipsa.

VT în ebraică.
O alta întrebare se pune: Care a fost soarta Vechiului Testament în limba ebraică?

Vechiul Testament a fost încredințat de Dumnezeu poporului evreu, carte cu carte, începând de la Geneza, scrisă prin Moise (anul -1500, aproximativ), și sfârșind prin profeția lui Maleahi (anul -400, aproximativ). Astăzi (în anul 2022), realitatea practică despre VT în limba ebraică este următoarea:

O singură și unică versiune scrisă în ebraica veche: în zilele noastre, există o singură versiune a Vechiului Testament scrisă în ebraica veche
Textul Masoretic: această unică versiune poartă numele de Textul Masoretic
914 ani: aceasta este vârsta Vechiul Testament Textul Masoretic
2272 ani: tradus în anul -250, Vechiul Testament în limba greacă are 2272 de ani, astăzi în anul 2022
Codexul de la Leningrad: la 1008 ani după nașterea Domnului Isus, este produs VT în limba ebraică: cel mai vechi manuscris al Textului Masoretic este Codexul de la Leningrad. În 2022, Textul Masoretic are deci 914 ani.
Nimic înainte de anul 1009: nu există niciun alt text complet al VT ebraic înainte de Codexul de la Leningrad
Anul 1500: disponibil savanților creștini: VT Textul Masoretic este tipărit în anul 1500 (aproximativ), devenind astfel disponibil savanților creștini
Anul 1800: disponibil creștinilor de rând: VT Textul Masoretic este tradus în marile limbi europene, și devine disponibil creștinilor de rând cam după 1800
Anul 1924: disponibil creștinilor români: începând din anul 1924: Dumitru Cornilescu folosește Textul Masoretic pentru Vechiul Testament, traducerea lui apărând în anul 1924

În sinagogile din Israel și din întreaga lume, se folosește VT Textul Masoretic. Deși limba originală a VT rămâne și astăzi, în secolul 21, o limbă de neînțeles și enigmatică pentru iudei, totuși, ea este folosită în serviciul religios al sinagogii, atunci când rabinii citesc cu voce tare din Carte.

Ce înseamnă că VT Textul Masoretic este unica versiune? Pentru a explica, să observăm că există aproximativ 5700 manuscrise în limba greacă pentru Noul Testament, rezultând un număr important de versiuni (împărțite în familii: Text Majoritar, Text Bizantin, Text Alexandin, etc). Pe de altă parte, în ceea ce privește VT în limba ebraică, există o singură și unică versiune: Textul Masoretic.

Acest fapt este stupefiant, dar adevărat: nu s-au păstrat nicio copie a textului străvechi al Vechiului Testament ebraic. Absolut nici una! Singurul text al VT ebraic este cel Masoretic.

Chiar nu există nicio versiune a VT ebraic anterioară anului 1008? Răspunsul este categoric NU! Dacă o asemenea versiune ar exista, ea ar fi expusă într-un muzeu la Ierusalim, și noi toți am știi despre ea. În loc de aceasta, vedem în Muzeul Israelului (la Ierusalim), că cele mai vechi crâmpeie de text disponibile ale VT în limba ebraică, sunt mici fragmente descoperite în 1947, în grotele de la Qumran (Marea Moartă). Rămâne că Textul Masoretic este singurul și unicul VT în ebraică, neexistând absolut niciun alt text complet și viabil înainte de anul 1008.

Atunci după ce au produs masoreții Textul Masoretic? Ne punem și noi întrebarea. Un lucru însă e sigur: dacă masoreții ar fi fost în posesia unui text viabil al VT în limba ebraică, cu siguranță că l-ar fi conservat cu mare grijă și transmis cu evlavie generațiilor de după ei, și astăzi acest text ar fi expus într-un muzeu, și am știi cu toții despre el; realitatea este însă că masoreții nu au transmis nimic altceva decât Textul Masoretic, pe care l-au scris ei înșiși, și despre care știm că este diferit de Vechiul Testament original ebraic.
Da, Textul Masoretic este diferit de Vechiul Testament original în ebraică, așa cum atestă:

tradiția rabinică,
fragmentele în ebraică găsite la Qumran,
Septuaginta însăși.

VT - dar divin.
Dumnezeu a avut grijă ca Scripturile Vechiului Testament să fie conservate și transmise în mod minunat tuturor oamenilor. Vechiul Testament este darul pe care Dumnezeu l-a făcut omenirii, prin creștinism. Iar acest dar este dublu, ca să spunem așa, fiindcă, pe de o parte, pentru VT omenirea dispune de Septuaginta, din secolul III înainte de Domnul Isus, iar, pe de altă parte dispune de Textul Masoretic, din secolul XII al erei creștine.

Transmițându-ne aceste două versiuni, una în limba greacă (limba NT), și una în limba ebraică (limba VT), Dumnezeu ne transmite adevăratul text al Vechiului Testament.
Da, adevăratul text al VT, fiindcă Septuaginta și Textul Masoretic, puse una lângă alta, verset cu verset, comparate și analizate una cu cealaltă, și de asemenea comparate și analizate cu Noul Testament, pun în evidență adevăratul text al Vechiului Testament.

În acest sens, să analizăm numai două exemple:

Isaia 7:14 împreună cu Matei 1:23
Psalmul 22:16

1. În Matei 1:23, Evanghelia afirmă că s-a împlinit cuvântului profetic din Isaia 7:14; apostolul Matei folosește cuvântul fecioara, folosit și în Isaia 7:14 Septuaginta; pe de altă parte, Textul Masoretic, folosește cuvântul ebraic tânăra; (acest lucru îl puteți vedea, de exemplu, aici); iată textul din NT, din Septuaginta și din Textul Masoretic:

NT, Mat 1:23: Iată, fecioara (παρθένος - G3933) va fi însărcinată și va naște un Fiu și-I vor pune numele Emanuel, care tradus este: Dumnezeu cu noi.
Septuaginta, Isa 7:14: Iată, fecioara (παρθένος - G3933) va fi însărcinată și va naște un Fiu
Textul Masoretic, Isa 7:14: Iată, tânăra (הָ·עַלְמָ֗ה - H5959) va fi însărcinată și va naște un Fiu

În Isa 7:14, în Septuaginta citim despre o fecioară care va rămâne însărcinată, adică o minune pură de la Dumnezeu, un fapt unic; pe de altă parte, în Textul Masoretic avem o tânără care va rămne însărcinată, un fapt natural și normal, care se întâmplă în fiecare zi.
Mesajul mesianic anunțat în Septuaginta și confirmat în Noul Testament: acest minunat mesaj mesianic, nu apare, pur și simplu, în Textul Masoretic!

Unii spun că această difereță de cuvânt nu este importantă, însă aceștia sunt cei ce urmăresc să diminueze Persoana Domnului Isus.
Credincioșii trag însă în mod hotărât concluzia că, Septuaginta primează în Isa 7:14, fiindcă Dumnezeu ne spune în NT că Domnul Isus a fost născut din fecioara Maria. Pe de altă parte, Isaia 7:14 Textul Masoretic, este folosit de iudei și de toți cei care sucesc Cuvântul lui Dumnezeu, pentru a nega nașterea din fecioară a Scumpului nostru Domn și Mântuitor Isus Hristos.

2. La fel, NT ne spune în Luca 24:39, că după învierea Sa, pentru a dovedi ucenicilor că El este, Domnul Isus le-a arătat acestora mâinile și picioarele Lui: da, mâinile și picioarele Lui au fost străpunse la cruce! În Psalmul 22, versetul 16:

Septuaginta scrie: Pentru că niște câini m-au înconjurat, o ceată de răufăcători m-a împresurat; mi-au străpuns (ώρυξαν - G3736) mâinile și picioarele
Textul Masoretic scrie: Pentru că niște câini m-au înconjurat, o ceată de răufăcători m-a împresurat; un pui de leu (כָּ֝·אֲרִ֗י - H378) stă la mâinile și picioarele mele; puteți vedea acest lucru, de exemplu, aici

Traducând după Textul Masoretic, în Ps 22:16, toți traducătorii creștini fideli Domnului Isus, scriu străpuns, ignorând în mod deliberat כָּ֝·אֲרִ֗י, pui de leu.
Tragem în mod hotărât concluzia că, în Ps 22:16, Septuaginta primează, pentru că Domnul Isus Însuși, le arată ucenicilor mâinile și picioarele Lui străpunse (purtând stigmatele crucii), iar Luca consemnează acest fapt. Creștinii au folosit întotdeauna versetul 16 din Ps 22, ca pe un cuvânt profetic, cu privire la răstignirea lui Hristos, Mesia așteptat de Israel. Pe de altă parte, Ps 22:16 Textul Masoretic, este folosit de iudei (și de toți cei care merg pe urmele lor), tocmai în sensul contrar, invocând din acest verset "rătăcirea" creștinilor, și a Septuagintei.

Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Septuaginta, Vechiul Testament pregătit pentru creștini, și pentru întraga umanitate.
Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru Textul Masoretic, Vechiul Testament în limba ebraică, pe care Adunarea îl aștepta cu mare dor. Toată creștinătatea știa că VT în limba ebraică existase, dar textul dispăruse cu desăvârșire. Timp de 1500 de ani, Adunarea a așteptat, iar Dumnezeu a răsplătit această așteptare, făcând o minune, și scoțând la lumină o versiune a textul pierdut al VT în limba ebraică.

Transmițându-ne aceste două versiuni, una în limba greacă (limba NT), și una în limba ebraică (limba VT), Dumnezeu ne transmite adevăratul text al Vechiului Testament.
Da, adevăratul text al VT, fiindcă Septuaginta și Noul Testament și Textul Masoretic, puse una lângă alta, verset cu verset, comparate și analizate una cu cealaltă, pun în evidență adevăratul text al Vechiului Testament.

Canonul
Actuala Biblie Interlineară nu conține decât cărțile canonice ale Bibliei Creștine. Precizăm că niciuna din cărțile apocrife nu apare în acest interlinear.

Împărțirea în capitole și versete
Pentru a nu adăuga dificultăți cititorului, în acest interlinear, împărțirea în capitole și versete este cea din versiunea Cornilescu.

Despre ce este vorba? În unele cărți, Septuaginta împarte capitolele în mod diferit de Textul Masoretic. Așa este de exemplu Cartea Psalmilor, unde are loc un decalaj între psalmii din Septuaginta și cei din Textul Masoretic.

Sursa textului grec al acestui Interlinear Grec - Român
Întregul text grec al Bibliei în limba greacă, Vechiul și Noul Testament, al traducerii de față a fost stabilit de Charles Van der Pool; vezi siteul Apostolic Bible Polyglot.

Studiul critic al manuscriselor originale și compararea lor este o întreprindere foarte dificilă, și costisitoare în timp. Prioritatea lucrării noastre a fost traducerea în interlinear, motiv pentru care am folosit textul pus la dipoziție de Charles Van der Pool.

Folosim, de asemenea, Sistemul ABP Strong de numerotare al cuvintelor grecești: Charles Van der Pool a introdus noi numere Strong, pentru fiecare cuvânt grec apărând în VT, dar care nu este prezent în NT (și care din acest motiv, nu este prezent în dicționarele Strong clasice). Aceste noi numere Strong-extinse sunt de forma GXXXX.XX.XX (punctele decimale sunt folosite pentru a diferenția noile numere).

Îl cităm aici pe Charles Van der Pool, cu privire la felul în care textului grec a fost stabilit:
Textul original al Vechiului Testament (Septuaginta) a fost stabilit din următoarele trei versiuni: Complutensian Poliglot 1518, Aldină 1519, și Sixtină. Textl ebraic a fost uneori consultat. Textul Noului Testament a fost stabilit din Complutensian Poliglot 1518 și Aldină 1519. Aceste texte au fost comparate, și acolo unde existau diferențe, a fost aleasă varianta care apărea în două surse, urmându-se deci principiul "textului majoritar". Ordinea cărților, împărțirea în capitole și versete urmează textul Complutensian Poliglot.
Citatul original - original English quotation:
The original Old Testament (Septuaginta) text was derived from the 1518 Complutensian Polyglot, the 1519 Aldine, and the Sixtine versions. At times the Hebrew text was consulted. The New Testament text was acquired from the 1518 Complutensian Polyglot and 1519 Aldine. A comparison was made between these texts, and when there were variant readings, generally the weight of two identical sources took precedence over the one variant source, thus following a majority text format. The book, chapter and verse order followed that of the Complutensian Polyglot.

Dicționar grec
Limba greaca vorbită astăzi în Grecia este diferită de greaca veche, cea a Noului Testament. Istoria ne învață că greaca veche a dispărut după anul 300, evoluând în ceea ce lingvigștii numesc greaca medievală, care a dat naștere la rândul ei, după 1453, limbii grecești moderne, care este vorbită asăzi în Grecia.

Limba greacă în care a fost scris Noul Testament este deci o limbă moartă; de aceea nu veți găsi astăzi vreun vorbitor de greacă veche, ci doare cititori și traducători.

Un elenist este un specialist al limbii greceși vechi. Cine ar putea fi mai specialist în greaca veche decât eleniștii? Deși poate citiorul o știe, o repetăm totuși și noi aici: un elenist citește și traduce greaca veche având permanent la îndemână, dicționarul de greacă veche, și manualul de gramatică. Chiar și practica cea mai asiduă a acestei limbi, nu aduce o citire liberă de dicționar, și de cărțile de gramatică.
Ceea ce este deci normal pentru eleniști, este cu siguranță și pentru citorul creștin de rând. De aceea, acesul la dicționar este esențial.

Cum putem căuta în dicționarul grec cuvintele Noului Testament? Creștinii au avut o idee genială: în 1890, teologul creștin american James Strong, a publicat Concordanța Biblică Exhaustivă, care a fost botezată de istorie, Concordanța Strong.

Ce a făcut Strong atât de genial? Ei bine, James Strong a asociat un număr unic fiecărui cuvânt grec din Noul Testament! În secolul XIX, Strong a numerizat cuvintele grecești din NT!

Ca să înțelegem mai bine, să considerăm următoarele cuvinte în limba română: mamă, mama, mame, mamele, mamei, mamelor; Strong a considerat că e vorba de un același cuvânt, și anume de cuvântul mamă, iar pe toate celelalte le-a considerat făcând parte din același grup; de aceea, Strong a asociat substantivului mamă numărul 1, să spunem. Trecând apoi la cuvântul masă: masă, masa, mese, mesele, mesei, meselor; Strong a asociat lui masă numărul 2, să spunem. Mai departe, pentru verbul a mânca, considerând toate conjugările posibilie, vom avea un număr foarte mare de cuvinte: (eu) mănânc, mănânci, mănâncă, mâncați, (eu) mâncam, (tu) mâncai, (eu) mâncasem, voi mâncaserăm, (eu) am mâncat, (eu) voi mânca, ....etc; Strong a asociat lui a mânca numărul 3, să spunem. Și așa mai departe! - Atragem atenția cititorului că acesta este numai un exemplu: Strong a lucrat cu cuvintele grecești ale Noului Testament.

Pentru a simplifica lucrurile, dicționarele biblice de greacă, folosesc pentru fiecare cuvânt un număr unic, așa încât, pentru εν, veți căuta 1722. Așa cum am văzut deja, în acest interlinear, deasupra fiecărui cuvânt grec, avem acum intrarea lui în dicționar!

Dicționar Strong
Dicțioarele Strong tipărite sunt în limba engleză. Veți putea uneori găsi traduceri în limba română ale dicționarului Strong, pe internet, adică dicționare virtuale. După cunoștința noastră, nu există vreo traducere tipărită în limba română a Dicționarului Strong.

Așa cum am văzut deja, intrarea în dicținar se face folosind numărul Strong: a se vedea secțiunea următoare.

Numere Strong
Intrarea în dicținarul grec biblic se face folosind numărul Strong, și nu cuvântul grec! Să observăm o banalitate: este mult mai ușor de căutat într-un dicționar în care toate intrările sunt numere, decât intr-unul in care intrările sunt cuvinte în limba greacă.

Este nevoie să facem o altă observație importantă: James Strong a numerizat cuvintele grecești ale Noului Testament. Totuși, când deschidem textul grec al Septuagintei, vom găsi cuvinte (în greacă!) care nu apar în Noul Testament, și care din acest motiv, nu au un număr Strong. În Septuaginta sunt aproximativ 3741 de cuvinte grecești care nu apar în Noul Testament; aceste cuvinte nu apar deci nici în Dicționarlul Strong. Acest mare gol, a fost umplut de Charles Van der Pool!

Charles Van der Pool, venerabilul nostru frate în Hristos, a cotinuat munca lui Strong: la 200 de ani după Strong, Charles Van der Pool a numerizat toate cuvintele din Septuaginta, care nu apăreau în NT. Aceste noi numere Strong-extinse sunt de forma GXXXX.XX.XX - punctele decimale sunt folosite pentru a diferenția noile numere.

Charles Van der Pool a lucrat peste 30 de ani la elaborarea acestor numere, la scrierea unui Dicționar și a unei Concordanțe, și la traducerea efectivă în interlinear Grec - Englez a intregii Biblii în limba greacă. Această muncă considerabilă trebuie respectată, si retribuită în mod just. Puteți găsi pe situl Apostoli Bible Poliglot următoarele două lucrări, fiecare costând 4,95$:

Concordanța lexicală a Bibliei în limba greacă (Septuaginta și Noul Testament); această concordanță dă, pentru fiecare cuvânt, lista completă a verstelor care îl conțin
Dicționarul tuturor cuvintelor apărând în toată Bilia greacă. Acest dicționar este numit: Lexiconul analitic al Bibliei Apostolice Poliglote

Specificități ale interlinearului
Topica (ordinea cuvintelor) - Harta cuvintelor
Topica cuvintelor în greacă este de multe ori diferită de cea a limbii române; de aceea, atunci când e nevoie, interlinearul nostru folosește o hartă a cuvintelor: textul este cuprins între paranteze pătrate, fiecare cuvânt fiind precedat de un număr de ordine, care îndică deci ordinea în care trebuiesc citite cuvintele; în loc să explicăm, vom da un exemplu: în Fapte 4:20, apostolii Petru și Ioan, fiind somați de sinedriu să nu mai vorbească despre Numele lui Isus, răspunsund:

ου	δυνάμεθα	γαρ	ημείς	α	είδομεν	και	ηκούσαμεν	μη	λαλείν
[3 Nu	4 putem ca	1 căci	2 noi]	ce	am văzut	și	am auzit	să nu	vorbim

Explicație: "căci" e precedat de 1: el se citește primul; "noi" e precedat de 2: el se citește al doilea; și așa mai departe!

Cuvinte grecești “lipite” - grupuri de cuvinte grecești
În Filipeni 1:21, apostolul Pavel face această frumoasă mărturisire: Căci pentru mine a trăi este Hristos şi a muri este un cîştig.
În greacă însă, primele două cuvinte sunt inversate, și de aceea e nevoie de harta cuvintelor:

1473	1063	3588	2198	5547	2532	3588	599	2771
εμοί	γαρ	το	ζην	χριστός	και	το	αποθανείν	κέρδος
[2 Pentru mine	1 căci]		a trăi	este Hristos,	și		a muri,	un câștig.

Pentru a evita însă harta cuvintelor, am lipit primele două cuvinte în greacă (păstrând ordinea lor originală), traducând însă în ordinea potrivită limbii române

1473-1063	3588	2198	5547	2532	3588	599	2771
εμοί γαρ	το	ζην	χριστός	και	το	αποθανείν	κέρδος
Căci pentru mine		a trăi	este Hristos,	și		a muri,	un câștig.

Aici am făcut deci o abatare de la rigoarea interlinarului, lăsând în seama citiorului grija deosebirii cuvintelor.

Cuvinte adăugate
Uneori, traducând, am adăugat cuvinte care nu corespund unui cuvânt grec din text; aceste cuvinte românești adăugate, apar în italic.
Așa de exemplu, în original Apocalipsa 22:21, este:

5485	3588	2962	*	3326	3956	3588	39	281
χάρις	του	κυρίου	Ιησού	μετά	πάντων	των	αγίων	αμήν
Harul		Domnului	Isus	cu	toți		sfinții.	Amin.

Am considerat însă că este potrivit să adaugăm să fie înainte de cu, noul text fiind:

5485	3588	2962	*	3326	3956	3588	39	281
χάρις	του	κυρίου	Ιησού	μετά	πάντων	των	αγίων	αμήν
Harul		Domnului	Isus	să fie cu	toți		sfinții.	Amin.

Nume proprii
Numele proprii, nume de persoane și de locuri, sunt cele din Biblia Dumitru Cornilescu și Biblia Ortodoxă Sinodală.

Numele proprii sunt o mare problemă în traducerile din fiecare limbă, pentru că fiecare limbă transliterează; transliterarea însemnă a echivala fonetic, după ureche. Transliterarea numelor proprii are două mari probleme:

prima dificultate este că nu prea există reguli de transliterare
a doua mare dificultate, în ce privește Biblia, este greutatea istoriei și a numelor împământenite

1. Transliterarea e dificilă Pentru a înțelege dificultatea, să luăm, de exmplu, numele propriu ebraic דָּוִד, în română David. Întrebarea este cum se transliterează acest nume în greaca Noului Testament. Vom găsi că în Matei 1:1, unele manuscrise scriu Δαβίδ, iar altele Δαυίδ; e ca și cum în română un traducător ar scrie David și altul Dabid. Cine poate deci știi cum este corect?

2. Numele biblice sunt împământenite Iată numai câteva exempe din Bibliile românești:

tradiția veche scrie Iisus, pentru Numele Domnului; aceasta este destul de corect, și se justifică prin faptul că în greacă avem Ιησού, și de aceea engleza scrie Jesus, iar franceza, Jésus; dacă deci dorim să păstrăm litera η în Numele Domnului, ar trebui să scriem Iesus, sau poate Iisus
la fel, unii transliterează Χριστού, prin Hristos, iar alții prin Cristos
pentru Epistola lui Pavel către Τίτος, unii scriu Tit, iar alții Titus

Noul Testament este plin de asemenea exemple. Pe de altă parte, Vechiul Testament pune probleme mult mai mari, transliterarea făcându-se fie din ebraică, după Textul Masoretic, fie din greacă, după Septuaginta.

Pentru a evita astfel de probleme, în acest interlinear:

în întreaga Biblie, toate numnele proprii sunt cele din Biblia Dumitru Cornilescu și Biblia Ortodoxă Sinodală
numele proprii nu au intrare în dicționar, adică nu au numere Strong

Titluri
Înaintea câte unui pasaj, veți găsi uneori un titlu. Titlurile din acest interlinear, nu au decât o valoare informativă, nefiind întotdeauna cele mai izbutite.

Abrevieri - Lista Bibliilor consultate
Bibliile în limba română:

BOR - Biblia Ortdoxă Sinodală
VDC – Dumitru Cornilescu
DCL – Dumitru Cornilescu Literală
GBV – GBV 2001 București
BA – Versiunea Bartolomeu Anania; 2001; Biserica Ortodxă Română
BB – Biblia de la Blaj, 1795, tradusă de Samuil Micu, zis și Manuil Klein.

Biblii în limbi străine:

ABP - Apostolic Bible Polyglot
BR – LXX Branton;
DBYE – Darby English;
DBYF - Darby French; see below
LXXFR – La Septante translation de Pierre Guiguet, 1865
LXXR - Septuagina text grec stabilit de Alfred Rahlfs, 1935